După spectacolul susținut la Piatra-Neamț pe data de 14 noiembrie 2024 la Cinema Mon Amour, Doru Octavian Dumitru a acordat un scurt și interesant interviu în studioul Terra FM.
Doru Octavian Dumitru a văzut lumina zilei pe 11 iunie 1956, în orașul Arad. Şi-a început cariera în cadrul festivalurilor studențești, reușind să obțină primul loc la toate competițiile de umor la care a participat. A fost cunoscut ca fiind umorist în cadrul cenaclului Serbările Scânteii Tineretului și a avut o carieră apreciată ca actor de revistă în teatrele „Nae Leonard” din Galați, „Fantasio” din Constanța și „C. Tănase” din București. La teatrele „Fantasio”, a făcut primii pași ca scriitor de revistă, prezentând spectacolul „Caricaturi la Revistă”, iar ulterior a creat și jucat în „Cavalcada Râsului” în capitală. Într-un interviu, el a menționat că în 1991 a decis să se mute în Statele Unite pentru a studia comedia alături de actori renumiți precum Billy Crystal și Whoopi Goldberg.
Iată câteva extrase din de la Terra FM:
Descoperă puterea veseliei – Cum să te găsești
“Și atunci cum să fii? Fii vesel! Veselia te scoate din multe. În primul rând te relaxează. Și dacă te-a relaxat nu mai ești stresat. Și dacă nu mai ești stresat gândești altfel. Că una este un pahar de sticlă care are apă tulbure și încerci să te uiți prin apa aia și nu vezi nimic, și alta este dacă îl lași pe masă mai mult timp și se limpezește. Zici: “wow ce se vede”. Aia a fost apa aia tulbure care cu răbdare s-a depus. […] Și nu uita dedesubt sunt aluviuni. Ale tale sunt.”
Schimbarea începe cu tine – Găsește-ți comunitatea
“Cred că fiecare dintre noi are un copil pe care îl cam strunește. Lasă-l să se joace. Asociază-te cu cei care te simți bine, care gândesc ca tine, care fac ca tine. Părerea mea: nu te du’ într-un loc unde o să fii dezamăgit și tu simți “măi s-ar putea să fiu dezamăgit”. Păi de ce te duci? “Da poate schimb ceva!” N-ai ce să schimbi. Schimbă-te pe tine, lasă-i pe ei!”
Secretul Tinereții – Cum ne menținem spiritul jucăuș
“Îmi place să mă joc. Deci undeva în mine există un copil care e disperat să se joace. Cum găsești ceva, oricât de serios am fi, gata am găsit jucăria și începe joaca. Și să ne jucăm și să o tăvolim… Îmi aduc aminte când eram copil veneam și mă plimbam pe Petricica, urcam… și mergea și la grădina zoologică… m-am plimbat prin pădurile… era ceva așa deosebit!”
