Cartea profesorului Parascan, „Preoţia lui Creangă”,a apărut în anul 2003, laeditura ieşeană Sagittarius Libris. În Cuvântul înainte al lucrării, preotul Nicolae Dascălu afirma: „Dacă mireasma creştină tradiţională a operelor sale nu poate fi pusă la îndoială, privind către omul Ion Creangă şi către nefericita sa carieră clericală de 13 ani, se pune întrebarea: A dorit el într-adevăr să fie un slujitor al Bisericii sau doar conjunctura socială şi familială l-au împins către această profesie?
Cei mai mulţi dintre cercetătorii vieţii marelui scriitor tind să afirme că preoţia lui Creangă n-ar fi decât un accident biografic, un episod nedorit şi neînsemnat în economia maturităţii sale intelectuale. Cartea de faţă vine însă să lămurească lucrurile şi să ne arate că dincolo de amărăciunile şi greutăţile prin care a trecut în urma caterisirii, învăţătorul şi diaconul Ion Creangă a păstrat până la moarte în inima lui conştiinţa alegerii sale spirituale. (…)Mesajul pe care îl desluşeşte cercetătorul în lucrarea sa este cât se poate de clar şi convingător: Ion Creangă şi-a dorit să fie slujitor al Bisericii, a practicat diaconia cu credinţă şi sinceritate, atât cât a fost cu putinţă, retrăgându-se apoi în spatele „măştilor inocentei”, unde a rămas legat fiinţial de statornicia convingerilor sale creştine. Publicarea acestei lucrări, «Preoţia lui Creangă», nu vine ca să tulbure liniştea unor oameni trecuţi demult la Domnul, cu virtuţile şi cu păcatele lor, ci reprezintă mai degrabă un act de împăcare şi iertare, o invitaţie la reflexie înţeleaptă asupra lecţiilor trecutului.”
Încă o precizare importantă: coperta reproduce prima fotografie, în ordine cronologică, a lui Ion Creangă, făcută în anul 1859, anul hirotonirii ca diacon a tânărului cleric. Fotografia face parte din patrimoniul Muzeului Literaturii Române Iaşi. Este singura fotografie îmbrăcat în haine preoţeşti.
Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
