Componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare”, Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ a devenit, încă de la înfiinţare una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ artistic din judeţul Neamţ. Aici vin, în fiecare an, încă din 1970, copii, tineri şi adulţi atraşi de muzică, arte plastice, teatru, dans, fotografie sau meşteşuguri, să-şi descopere harul artistic şi poate, destinul.
La sfârşitul anilor ’60 ai veacului trecut, odată cu reforma adminsitrativ-teritorială din România prin care s-au format actualele judeţe, au luat fiinţă o serie de noi instituţii. La Neamţ, începând cu luna februarie 1968, şi-au început activitatea, printre altele, Casa de Creaţie (actualul Centru pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”), Comitetul judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă, Inspectoratul judeţean de învăţământ.
Doi ani mai târziu, în decembrie 1970, printr-o hotărâre a Consiliului Popular Judeţean, şi-a deschis porţile Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ, profesorul de muzică Vasile Vasile fiind primul director al instituţiei care, la inaugurare, îşi avea sediul în vechea clădire din curtea Şcolii nr. 2.
Într-un articol semnat de primul conducător al Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ în ziarul „Ceahlăul” din 23 decembrie 1970, se afirmă: „Răspunzând unor reale necesităţi ale mişcării artistice de amatori, noua instituţie de învăţămînt artistic de masă îşi asumă sarcina de a realiza şcolarizarea interpreţilor şi instructorilor formaţiilor artistice de amatori din întreprinderi, instituţii, case de cultură, cămine culturale, şcoli, cluburi, cooperative meşteşugăreşti din întreg judeţul, contribuind la ridicarea pe noi cuhni a mişcării artistice, la educarea estetică a oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Noua şcoală îşi fundamentează activitatea pe vechi şi bogate tradiţii culturale şi artistice atestate în judeţul nostru, tradiţii care, bine înţelese, sunt ca o coloană de marmură rămasă de la un templu vechi pentru un templu nou.”
Noua instituţie de învăţământ s-a deschis cu şase secţii permanente la sediu: vioară, acordeon, regie teatru, regie brigadă artistică, sculptură, dans popular, cu alte şase secţii permanente în judeţ: ţesut-cusut – la Gârcina şi Bodeşti, instrumente populare – la Ţibucani şi Farcaşa, acordeon – la Roman şi Bicaz şi cu patru secţii periodice: dirijat coral, regie teatru, regie brigadă artistică, coregrafie.
Primul colectiv profesoral a fost alcătuit din personalităţi marcante ale vieţii artistice şi culturale, printre ei regăsindu-se Eduard Covali (pe atunci director al Teatrului Tineretului), sculptorul Clement Pompiliu, regizorul Gabriel Negri, Paul Findrihan (secretar literar la Teatrul Tineretului), învăţătorul Ion Luca, cunoscut muzeograf şi pasionat culegător de folclor.
Proaspăta structură îşi propunea să impună, prin reprezentanţii săi, criteriul sever al autenticului artistic şi să lupte împotriva improvizaţiei facile.
Răsfoind din nou presa locală a vremii, găsim un alt material scris de Vasile Vasile în ziarul „Ceahlăul” (23 decembrie 1970): „Principalele obiective ale tinerei instituţii de învăţământ sunt: atragerea celor mai evidente talente din mişcarea artistică de amatori şi pregătirea lor la o ţinută care să determine ridicarea pe noi culmi a tradiţiilor artistice, pregătirea unor creatori de artizanal de o elevată valoare artistică, cultivarea unor valori şi forme artistice autentice din zona folclorică nemţeană, sensibilizarea gustului pentru artă al elevilor, pentru ca, la rândul lor, să transmită această flacără colectivelor din care provin, realizarea unor spectacole şi expoziţii care să contribuie la atragerea spre actul artistic a unui număr tot mai mare de auditori, spectatori, vizitatori.”
La catedrele Şcolii, de-a lungul timpului, au activat (şi mai activează încă unii dintre ei) profesionişti desăvârşiţi ai domeniului lor de activitate, precum criticul de artă Valentin Ciucă (fost director al Şcolii), Vasile Vasile (primul director al Şcolii) şi Ionel Apetrei (muzică), Gheorghe Diaconu – Pif, Mircea Ciacâru, Arpad Columban, Doina Daşchievici, Medeea Ruczuli, Arcadie Răileanu, Radu Macavei (la clasele de arte plastice), Gheorghe Hibovschi (brigadă şi regie artistică), Ada Chicu, Mihaela Spiridon (Farţade) (pian), Gheorghe Petrache, Gheorghe Gătej (orgă), Mircea Cîmpeanu (balet, dans clasic), Constantin „Ţâcă” Cojocaru, Constantin Ghenescu, Corneliu-Dan Borcia, Daniel Beşleagă, Maria Hibovschi (clasa de actorie), Sabin Rişco (dans popular), V. Galanton (instrumente de suflat), Octavian Pravicenco (acordeon şi instrumente de suflat), Liviu Daraban, Ionel Ţigănuş (chitară), Smaranda Ciuhandru, Nela Frîncu (canto clasic), Margareta Vasile (teorie solfegii), Dan Urcănescu, Cornel Miftode (clasele de cine-foto), Neculai Popa, Elena Niţă-Ibrian (artă populară), Vasile Găman (sculptură în lemn), Mihail Blându (limba engleză).
Au urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Piatra-Neamţ şi au ajuns apoi artişti profesionişti: actorii Alina Petrică, Adina Iftime Giurescu, Cătălina Eşanu, Vasile Muraru, Cornel Palade şi solistul Mihai Trăistariu.
Cursurile sunt deschise amatorilor de toate vârstele, iar cei care le frecventează plătesc o taxă modică. La absolvire, primesc o diplomă care le atestă specializarea în domeniul în care s-au trudit doi sau trei ani, în funcţie de cursul pe care l-au urmat.
Pe „învăţăceii” îndrumaţi de experţi în domeniu, ei înşişi nume consacrate ale vieţii culturale nemţene, cu siguranţă, îi vom revedea, împliniţi, peste ani, pe marile scene sau pe simezele celor mai importante galerii de artă. Cei mai dăruiţi dintre ei au încă de pe acum ocazia să impresioneze publicul la Gala Şcolii Populare de Arte organizată în luna iunie, la finalul fiecărui an de învăţământ.
Actualmente, Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ are în componenţă clasele de desen, pictură, grafică (coordonator, Radu Macavei și Cristian Bistriceanu), , actorie (coordonator, Maria Hibovschi), pian, canto religios (coordonator, Daniela Iacob), canto popular (coordonatori, Georgiana Şerban-Axinte și Laurențiu Marian); canto muzică uşoară (coordonator, Paula Ghivirigă), dansuri populare (coordonatori, Ion Luchian şi Claudiu Luchianinstrumente muzicale – chitară (coordonator, Florentin Blănaru). De asemenea, funcționează o serie de clase externe pe întreg teritoriul județului Neamț.
P. S.: În fotografia făcută la începutul anilor ’70 apar, printre alţii, Valentin Ciucă (în mijloc), Medeea Ruckzuli, Gheorghe Gătej (al doilea din stânga, rândul dejos, fost director al Școlii) Gheorghe Diaconu (Pif, primul bărbat din dreapta, rândul de jos), Smaranda Ciuhandu, Elena Niţă-Ibrian (prima din dreapta, sus), Sabin Rișco, Vasile Vasile (centru, rândul de jos), Ionel Țigănuş, Ionel Apetrei (domnul înalt din rândul de sus), Octavian Pravicenco, V. Galanton, Nela Frîncu (prima din rândul din mijloc, în picioare), Ada Chicu (prima din dreapta, jos).
Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
(Sursă de documentare: Violeta Simina Moşu – „PIATRA-NEAMŢ, IERI”.
lucrare editată în anul 2020 la Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ)
