Istoric
Instituţia a luat fiinţă în aprilie 1968, odată cu reorganizarea adminstrativ teritorială a ţării. Astfel a apărut Casa de creaţie populară a judeţului Neamţ, care, pe parcursul anilor şi-a schimbat denumirea, chemându-se succesiv: Casa de creaţie populară (în primii ani de funcţionare), Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă (începând cu mijlocul anilor 70 ai veacului trecut), Centrul pentru Conservarea, Promovarea şi Valorificarea Creaţiei Populare (din 1990) şi, finalmente, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ (începând cu luna august a anului 2001).
În toate etapele funcţionării sale, instituţia, care acum se subordonează Consiliului Judeţean Neamţ, a iniţiat şi defăşurat programe culturale din domeniul educaţiei permanente şi a culturii tradiţionale, acţionându-se pe mai multe direcţii: conservarea şi transmiterea valorilor morale şi artistice ale ţinutului Neamţ; păstrarea şi cultivarea specificului zonal sau local; revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor specifice zonei şi susţinerea celor care le practică; cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare contemporane şi a artei interpretative neprofesioniste în muzică, coregrafie, teatru, literatură; dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţonal şi internaţonal; protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei populare contemporane, constituindu-se banca de date.
nemţean peste graniţele judeţului şi ale ţării.
Începând cu anul 2001, prin Hotărârea Consiliului judeţean 38/3.08.2001, Centrul şi-a schimbat iarăşi denumirea, aceasta fiind cea care o poartă şi astăzi – Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Însă, de data aceasta schimbarea a fost mai profundă, însăşi organizarea internă fiind cu totul alta, structura sa actual cuprinzând Departamentul de valorificare şi promovare a culturii tradiţionale, Şcoala Populară de Artă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” şi Editura NONA.
Compartimentul de conservare şi promovare a culturii tradiţionale este un departament foarte important în activitatea curentă a Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ. Aici sunt iniţiate şi desfăşurate proiecte şi programe culturale care se desfăşoară pe mai multe paliere.
Primordială este cercetarea stadiului actual al tradiţiilor şi al creaţiei populare specifice fiecărei zone etnofolclorice a judeţului. Protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei populare este o altă activitate importantă, una de anduranţă, care s-a desfăşurat pe parcursul mai multor ani şi care are ca rezultat constituirea bancii de date.
Tot în atenţia specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Compartimentului de conservare şi promovare a culturii tradiţionale este şi procesul de coordonare metodologică a activităţii aşezămintelor culturale de nivel judeţean, cămine culturale, case de cultură, universităţi populare, precum şi elaborarea unor programe de valorificare a tradiţiilor locale şi stimularea creativităţii în toate genurile artei interpretative neprofesioniste. Pe aceeaşi linie se încriu elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă, dar şi antrenarea cetăţenilor în activităţi de cunoaştere, ocrotire şi întreţinere atât a mediului natural, cât şi a mediului cultural tradiţional.
Un alt palier important al activităţii acestui compartiment al Centrului este iniţierea unor proiecte de sprijinire şi afirmare a creatorilor şi performerilor tradiţiei şi creaţiei populare autentice, pentru protejarea acestora împotriva denaturărilor şi falsificărilor. De asemenea, se are mereu în vedere revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor tradiţionale şi susţinerea celor care le practică, meşterii populari şi mici meseriaşi.
Nu în ultimul rând, sunt iniţiate proiecte de promovare a turismului cultural de interes local şi de dezvoltare a schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional.
Şcoala Populară de Artă din Piatra-Neamţ a devenit, încă de la înfiinţare una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ artistic din judeţul Neamţ. Aici vin, în fiecare an, încă din 1970, copii, tineri şi adulţi atraşi de muzică, arte plastice, teatru, dans, fotografie sau meşteşuguri, să-şi descopere harul artistic şi poate, destinul.
La catedrele Şcolii, de-a lungul timpului, au activat profesionişti desăvârşiţi ai domeniului lor de activitate, precum criticul de artă Valentin Ciucă (fost director al Şcolii), Vasile Vasile (primul director al Şcolii) şi Ionel Apetrei (muzică), Gheorghe Diaconu – Pif, Mircea Ciacâru, Arpad Columban, Doina Daşchievici, Medeea Ruczuli, Arcadie Răileanu, Radu Macavei (la clasele de arte plastice), Gheorghe Hibovschi (brigadă şi regie artistică), Ada Chicu, Mihaela Spiridon (Farţade) (pian), Gheorghe Petrache, Gheorghe Gătej (orgă), Mircea Cîmpeanu (balet, dans clasic), Constantin „Ţâcă” Cojocaru, Constantin Ghenescu, Corneliu-Dan Borcia, Daniel Beşleagă, Maria Hibovschi (clasa de actorie), Sabin Rişco (dans popular), V. Galanton (instrumente de suflat), Octavian Pravicenco (acordeon şi instrumente de suflat), Liviu Daraban, Ionel Ţigănuş (chitară), Smaranda Ciuhandru, Nela Frîncu (canto clasic), Margareta Vasile (teorie solfegii), Dan Urcănescu, Cornel Miftode (clasele de cine-foto), Neculai Popa, Elena Niţă-Ibrian (artă populară), Vasile Găman (sculptură în lemn), Mihail Blându (limba engleză).
Au urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Piatra-Neamţ şi au ajuns apoi artişti profesionişti: actorii Alina Petrică, Adina Iftime, Cătălina Ieşanu, Vasile Muraru, Cornel Palade şi solistul Mihai Trăistariu.
Cursurile sunt deschise amatorilor de toate vârstele, iar cei care le frecventează plătesc o taxă modică. La absolvire, primesc o diplomă care le atestă specializarea în domeniul în care s-au trudit doi sau trei ani, în funcţie de cursul pe care l-au urmat.
Actualmente, Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ are în componenţă clasele de desen, pictură, grafică (coordonator, Radu Macavei), grafică şi acuarelă (coordonator, Arcadie Răileanu), actorie (coordonator, Maria Hibovschi), pian, canto religios (coordonator, Daniela Iacob), canto popular (coordonator, Georgiana Şerban-Axinte); canto muzică uşoară (coordonator, Roxana Apreutesei), dansuri populare (coordonatori, Ion Luchian şi Claudiu Luchian), iconografie şi artă decorativă (coordonator, Cristian Bistriceanu), artă şi meşteşuguri tradiţionale şi hand made (coordonator, Mădălina Mariuţac), atelier media (coordonator, Irina Raica), instrumente muzicale – chitară (coordonator, Florentin Blănaru), instrumente muzicale – orgă, acordeon, percuţie (coordonator, Liviu Bitere).
Ansamblul Folcloric „Floricică de la munte” Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.
Editura NONA a publicat, până acum, numeroase titluri ale autorilor nemţeni, concentrându-se, în special, asupra lucrărilor din domeniul etnofolcloric. Dintre cele peste 150 de titluri, iată câteva: “Lumea satului” a lui Neculai Popa, “Dramaturgie folclorică ilustrată” şi “Panorama teatrului folcloric”, semnate de George Brăescu, “Folclor muzical din Bicazu Ardelean” a lui Isidor Rusu, “Aspecte ale ceremonialului”, autor Vasile Golban sau “Folclor literar”, semnată de Ion Luca. Editura a publicat, de asemenea, monografii ale comunelor nemţene, dar şi lucrări din alte domenii, precum istorie, artă, literatură.
În prezent, editura “Nona” poate oferi consiliere editorială celor interesaţi să-şi publice o lucrare, servicii de tehnoredactare şi alocări de ISBN.
Proiectele culturale tradiţionale ale instituţiei Încerputurile instituţiei, adică sfârşitul anilor şaizeci şi întreaga perioadă a anilor şaptezeci, a constituit perioada în care s-au pus bazele celor mai multe manifestări artistice în judeţul Neamţ. Manifestări care, având priză la marele public, au prins rădăcini, s-au dezvoltat şi s-au perpetuat ani de-a rândul. Exemplele cele mai la îndemână sunt Vacanţele Muzicale Sărbătoarea muntelui Ceahlău, Sărbătoarea Războienilor, Concursul naţional de literatură „Mihail Sadoveanu”.
Alaiul de datini şi obiceiuri a continuat, peste ani, Sărbătoarea muntelui Ceahlău, înglobând-o începând cu anul 1991. A devenit un tradiţional festival al datinilor din perioada sărbătorilor de iarnă, strângând în stradă, în decursul a peste patruzeci de ani, zeci de mii de pietreni. Intenţia de bază a fost aceea de a demonstra încă o dată bogăţia valorilor culturale care ne vin de peste veacuri.
Treptat, odată cu trecerea anilor şi traversarea mai multor etape socio-politice, ţinta prioritară a devenit păstrarea acestor bogăţii şi perpetuarea lor pentru a nu le pierde. În ajutorul specialiştilor de la instituţie au venit şi numeroasele formaţii de amatori, iniţial, apoi profesioniste, din întreg judeţul. Oameni foarte aproape cu sufletul de spiritul strămoşesc, care au răspuns de activităţile culturale ale comunităţilor, au iniţiat şi păstrat în activitate formaţii artistice care au scos în prim plan cultura populară. Ansambluri de dansuri de la Borca, Farcaşa, Hangu, Răuceşti, Săbăoani, Podoleni, Dămuc, Bicaz Chei sau Bicaz Ardeal, Taşca, Tarcău, Petricani, Pipirig şi din multe alte colţuri ale ţinutului Neamţ au dus mesajul portului, muzicii şi dansului În prezent, sunt în atenţia Centrului noi proiecte culturale, care se desfăşoară în paralel cu cele devenite tradiţionale. Publicul din judeţ este an de an invitat să participe la Eternul Eminescu, la sărbătoarea dragostei la români, Dragobetele, ori la Festivalul cântecului popular destinat copiilor şi tinerilor „Florile Ceahlăului”, dar şi la Armonii Pascale, Zilele clasei de actorie, Gala Şcolii Populare de artă, vernisaje ale expoziţiilor de artă plastică, lansări de carte, recitaluri şi concerte din cadrul Stagiunilor muzicale permanente, sărbătorirea anuală a Zilei Naţionale şi multe altele.
