Cristinel Popescu, Secretar General Sindicatul Național Hidroenergetica
Energia noastră cea de toate zilele, încotro? În contextul expirării schemelor de compensare a facturilor începând cu data de 1 iulie 2025, la Terra FM a fost invitat prin Whatsapp, domnul Cristinel Popescu, Secretar General Sindicatul Național Hidroenergetica. Domnia sa a făcut câteva precizări, cel puțin interesante pe marginea acestui subiect, evidențiind mai multe nereguli și situații ce caracterizează piața energetică din România. De asemenea, invitatul a luat poziție, atrăgând atenția asupra factorilor politici cu interese energetice, asupra intervențiilor din afara țării și asupra unor venituri fabuloase, comparabile în cazul unei persoane cu salariul președintelui american, Donald Trump.
De unde a pornit ideea de plafonare?
În următoarele rânduri vă oferim câteva amânunte de context pentru a avea o idee mai clară asupra demersurilor făcute de statul român în acest sens și amănunte privitoare la rezultatele plafonării prețului pentru energie.
Un pas european spre liberalizare, dar cu ce preț?
La 1 ianuarie 2021, România a făcut un pas important, liberalizând piața energiei electrice pentru consumatorii casnici. Această decizie, venită la șase luni după liberalizarea pieței gazelor naturale (1 iulie 2020), avea ca scop principal stimularea concurenței și atragerea de investiții. Însă, implementarea s-a confruntat cu provocări majore, mulți consumatori fiind afectați de creșteri bruste ale facturilor și de o complexitate excesivă a noilor mecanisme de piață.
Înainte de liberalizare: Un sistem reglementat
Până în 2021, prețurile energiei electrice și gazelor naturale erau strict controlate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Furnizorii erau obligați să respecte tarifele impuse de stat, indiferent de fluctuațiile prețurilor de pe piața angro. Acest sistem, deși oferea o predictibilitate a costurilor, inhiba concurența și inovația în sector.
După liberalizare: Prețuri fluctuante și confuzia consumatorilor
Liberalizarea a însemnat trecerea de la un sistem reglementat la unul de piață liberă, unde furnizorii își stabilesc prețurile în funcție de cerere și ofertă. Teoretic, acest lucru ar fi trebuit să conducă la prețuri mai competitive și la o mai mare alegere pentru consumatori. În realitate, însă, mulți consumatori au fost prinși nepregătiți, neștiind cum să aleagă un furnizor sau cum să negocieze un contract avantajos. Creșterea prețurilor, influențată atât de mecanismele pieței libere, cât și de contextul internațional, a amplificat problemele.
Intervenția Statului: Compensări și plafonare
În fața impactului negativ asupra populației, statul a intervenit repetat. Începând cu octombrie 2021, au fost introduse scheme de compensare a facturilor. În februarie 2022, s-a implementat un mecanism de plafonare a prețurilor la gaze și energie electrică pentru consumatorii casnici, diferența dintre prețul plafonat și cel real fiind suportată de bugetul de stat. Ulterior, schemele de compensare au fost extinse și la firme, iar măsurile au fost prelungite. Această intervenție masivă a statului demonstrează limitele liberalizării necontrolate și necesitatea unor măsuri de protecție socială în perioade de criză.
Costul intervenției Statului și perspective viitoare
Compensarea energiei electrice și a gazelor a costat bugetul de stat peste 30 de miliarde de lei (aproximativ 6 miliarde de euro), echivalentul a 1,7% din PIB-ul României în 2024. Deși ridicarea plafonării prețurilor este salutată de furnizori, aceștia se confruntă cu probleme legate de plata compensărilor de către Guvern. Viitorul pieței energiei în România rămâne incert, dar experiența ultimilor ani subliniază necesitatea unui echilibru între liberalizare și protecția consumatorilor. Un sistem transparent, predictibil și echitabil este esențial pentru a asigura o tranziție energetică optimă.
Astfel, ne întrebăm și întrebăm: Energia noastră cea de toate zilele, încotro?
