Credințe și practici populare
Adăpostul comunitar al morţilor organizat după modelul vetrei satului are mai multe denumiri zonale: cimitir, ţintirim, progadie, gropniţă, grădină a morţilor, temeteu. în cimitirele şi satele vechi criteriul de grupare a mormintelor şi gospodăriilor este locul ocupat în arborele genealogic de cei vii în vatra satului şi de cei morţi în vatra cimitirului.
Moştenitorul locului de casă în vatra satului, de obicei băiatul cel mic, devine şi moştenitorul locului de înmormântare în vatra cimitirului în schimbul plusului de moştenire la moartea părinţilor, numită şi partea sufletului, acesta are obligaţia să-i înmormânteze şi să le facă toate rosturile cerute de tradiţie. Cimitirele sunt omogene din punct de vedere etnic şi confesional.
În satele risipite din Carpaţi (Platforma Luncani, Ţara Haţegului, Apuseni) se întâlnesc cimitire familiale amplasate în curtea sau grădina casei. în peisajul etnografic un loc aparte îl ocupă mormintele simbolice, fără oseminte, numite de arheologi cenotafuri.
Acestea sunt amplasate lângă biserici sau în cimitirele eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale (Teleorman), la poarta gospodăriilor pentru toţi membrii familiei care au locuit în acea casă (centrul Munteniei), la poarta cimitirelor pentru cei care au depus mărturii în procesele de judecată (judeţele Gorj, Vâlcea) şi pe locul morţii violente (înecaţi, trăsniţi de fulgere, răpuşi de fiare).
Copiii nebotezaţi, morţii neindentificaţi şi tâlharii se înmormântează separat, într-o margine a cimitirului. Identitatea morţilor în cimitire (numele, vârsta, sexul, starea socială şi economică etc.) este uşor recunoscută după mărimea, ornamentele şi înscrisurile (pictate, sculptate, scrijelite) de pe crucile şi stâlpii funerari ridicaţi la căpătâiul mortului.
În cimitirele din sudul Transilvaniei şi din sudul Olteniei, în vârful crucilor sau stâlpilor se odihnesc una sau două păsări ale sufletului cioplite în lemn. La sud de Carpaţi, aripile pasării-suflet sunt traforate în două scânduri de lemn aşezate în unghi, simbol al zborului spre cer.
Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
