HomeCulturaFiguri marcan...

Figuri marcante ale Ținutului Neamț: Gheorghe Țigău

Gheorghe Țigău profesor, scriitor și promotor al poeziei populare

Cunoscut ca un excelent pedagog al judeţului Neamţ, activând câţiva ani şi la conducerea Inspectoratului şcolar judeţean, Gheorghe Ţigău este, în acelaşi timp, şi un foarte apreciat scriitor. La Editura „Nona” a publicat, de-a lungul vremii, „Floarea de fragă şi şoimul” (în colaborare cu prof. Ermina Dobreanu, 2013), „Lecturi pastelate” (în calitate de coordonator, 2014) „Valori şi destine din Borca – Neamţ” (2015).

Despre lucrarea sa, „VALORI ŞI DESTINE DIN BORCA – NEAMŢ”, Gheorghe Ţigău mărturisea: „Cei aproape opt ani petrecuţi la Borca au fost suficienţi pentru a mă lega pentru totdeauna de spaţiul geografic, istoric şi spiritual al Borcii, de codrii seculari şi de pajiştile înmiresmate şi numai puţin de lumea acestor locuri legendare: oieri, plutaşi, lucrători ai pădurii, vânători, pescari, meşteşugari, gospodari tot unu şi unu, lăutari, rapsozi, inetelectuali şi oficialităţi. Nu ne-a fost uşor să selectăm dintr-o mulţime de valori şi destine pilduitoare, născute sau legate profund de Borca, pe acelea cu adevărat active, conduse de năzuinţa spre mai bine nu doar pentru ei, ci, mai ales, pentru alţii. Aceşti oameni aleşi au ieşit din cercul restrâns al vieţii personale, de familie şi comunitar-locale, distingându-se prin fapte importante folositoare întregii comunităţi naţionale, consecinţă a muncii chibzuite şi continue pentru neamul nostru.”

În completare, prof. univ. dr. Vasile Cojocaru-Filipiuc ţinea să menţioneze: „Cartea «Valori şi destine din Borca – Neamţ», prin farmecul spiritului pulsator al unui maestru cu numele Gheorghe Ţigău, reuşeşte să strângă în chingi urletele vântului şi lupilor, clăteşte identităţi, potoleşte magma recesiunilor, identifică şoaptele de avertizare şi le transmite cititorilor, luminează zilele cenuşii, domoleşte ceasurile grăbite de zi, scurtează nopţile de veghe, desfiinţează convenţiile artificiale, transmite oamenilor poveşti adevărate, zugrăveşte frescele vieţii cu albastru de Voroneţ, dă bilete gratuite la spectacolul lumii şi dăruieşte flori ambasadorilor Borcutului, în egală măsură, eroi şi oameni simpli.”

Profesorul Gheorghe Țigău și poezia populară

Prin intermediul a trei lucrări – „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Bistriţei şi din împrejurimi”, „La fântână, la izvor” şi Floarea de fragă şi şoimul” – Gheorghe Ţigău a valorificat o parte a folclorului literar din judeţul Neamţ.

„Floarea de fragă şi şoimul”, carte scrisă de Gheorghe Țigău în colaborare cu prof. Ermina Dobreanu, s-a dovedit a fi o lucrare de valoare, care cuprinde texte populare autentice culese din judeţul Neamţ. Ele sunt însoţite de numele informatorilor şi câteva date ale lor (nume, vârstă, localitate şi data la care au fost culese textele). Truda celor doi autori se întinde pe o perioadă de timp care depăşeşte trei decenii, începând cu anul 1969.

Gheorghe Ţigău aprecia că „dincolo de valoarea estetică, de viziunea bogată, de mesajele nobile, de semnificaţiile umane majore şi de spiritul profund, textele folclorice publicate în această nouă carte ne fac să înţelegem că suferinţele, frăţia şi dragostea omenească nu au hotare.”

Gheorghe Ţigău s-a născut în ziua de 18 octombrie 1944, la Rucăr, Argeş. Profesor şi publicist, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti (1967), Cariera didactică la: Borca, Neamţ (şi director adjunct), inspector şcolar la I.S.J. Neamţ. Debut literar în revista „Ateneu” (1985), iar editorial, în 2000, cu „Noţiuni fundamentale de teorie literară” (2000). Prin intermediul a trei lucrări, „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Bistriţei şi din împrejurimi”, „La fântână, la izvor” şi Floarea de fragă şi şoimul” a valorificat o parte a folclorului din judeţul Neamţ.

FLOAREA DE FRAGĂ ŞI ŞOIMUL

Sus, pe-un vârf de brăduleţ,
S-a oprit un şoimuleţ,
Uitându-se drept la soare,
Tot mişcând din aripioare.
Jos, la trunchiul bradului,
Creşte floarea fragului.
Ea de soare se fereşte
Şi de lună se lipeşte.
Floricică de la munte,
Ieşi din umbră, la lumină,
C-a venit până la mine,
Miros dulce de la tine
Şi mi-am pus în gândul meu
Pe o aripă să te ieu!
Şoimule, duios la grai,
Fiecare, cu-al lui trai;
Tu ai aripi zburătoare,
Ca să te ridici la soare;
Eu, la umbră, la răcoare,
Am menită înfiorare;
Tu te legeni sus, pe vânt,
Eu mă legăn pe pământ;
Du-te-n codruleţ cu bine,
Nu te mai gândi la mine
Că e lumea-ncăpătoare
Pentru pasăre și pentru floare.

DRAG BĂDIŢĂ DE DEPARTE…

Drag bădiţă de departe,
Am ajuns ca să-ţi scriu carte
Tot cu vorbe-nlăcrimate,
Din condei şi din peniţă,
Că-mi eşti tare drag, bădiţă.
Pe o horbotă de rânduri
Îţi trimit câteva gânduri
Printre lacrimi şi suspine,
Că mi-e tare dor de tine,
Şi-ţi trimit veste de-acasă
Să mă ştii că-s sănătoasă,
Că, de când nu ne-am văzut,
Multă vreme a trecut
Şi nu ştiu cât va mai trece
Ori vrea Domnul să mă-ncerce?
Şi nu ştiu cât va mai fi
Până vei putea veni,
Că-ntre noi acum sunt munţi
Cu zăpezile pe frunţi;
Şi sunt dealurile-nalte,
Nu poţi merge zi şi noapte;
Şi pâraiele sunt late
Şi câmpiile bogate,
Tot cu drumuri neumblate
Şi păduri întunecate,
Ochii nu le pot răzbate.
Munţii, dacă n-ar mai fi,
Poate te-aş putea zări;
Dealurile de-ar cădea,
Poate-am fi alăturea;
Codrii dacă s-ar tăia,
Poate că te-aș mai vedea.
De-ar vrea Domnul să m-asculte,
Să vină vara mai iute,
Să mă facă râu de munte;
De-o să-ți fie dor de mine,
Setea să ți-o mai aline,
De nu, lacrimile mele
Să te-nece-n dor și-n jele.

INIMĂ DE PUTREGAI

De mi-ar putea cineva
Să-mi cetească inima,
Să-mi cetească inima,
Ar citi pân’-ar muri
Și tot n-ar mai isprăvi,
Şi tot n-ar mai isprăvi.
Inimă de putregai,
Inimă de putregai,
N-am un cuţit să te tai,
Ca să văd ce doruri ai,
Casă văd ce doruri ai.
Să te bată un vânt de vară,
Să te bată un vânt de vară
Şi-o ploaie de primăvară,
Că mi-i dorul foc şi pară,
Oi muri şi-o învia iară.
Inimă de-amărăciune,
Inimă de-amărăciune,
Eşti neagră ca şi-un tăciune,
Câte-am pătimit și-am tras,
Câte-am pătimit și-am tras,
Mă mir că de-ai mai rămas.

Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
Sursă de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ

MAI MULTE ȘTIRI

Personalitatea zilei – Ştefan Cazimir

Personalitatea zilei - Ştefan Cazimir: Ştefan Cazimir s-a născut pe 10 noiembrie 1932, la Iaşi, (la naştere, prenumele ...

Omagiu memoriei lui Carol Zani

Carol Zani s-a născut pe 6 noiembrie 1878, la Bazzana, Italia. Absolvent al şcolii profesionale, în tinereţe a lucra...

Mesajul adresat nemțenilor de Mihail și Gavriil

Ziua de 8 noiembrie aduce în atenția comunității din județul Neamț o sărbătoare plină de profunzime spirituală și încăr...
spot_img

INTERVIURI