In al doilea Razboi Mondial , Romania a fost pionier prin aviatia feminina care sustinea crucea rosie la initiativa Printesei Marina Stirbey.
Escadrila Albă a fost unitatea de aviatoare sanitare a României în al Doilea Război Mondial. A apărut în 1940 și opera cu avioane ușoare , vopsite complet în alb și marcate cu cruci roșii, pentru a fi recunoscute ca aparate medicale. Baza principala a escadrilei era la aeroportul Baneasa din Bucuresti.
Aviatoarele – printre ele Mariana Drăgescu, Nadia Russo și Virginia Duțescu – zburau neînarmate direct pe linia frontului. Aterizau pe câmpuri improvizate, în zone bombardate sau sub foc de artilerie, doar pentru a prelua răniți și a-i duce la spitalele de campanie. În zile bune reușeau și zece misiuni, salvând mii de vieți în condiții în care mulți piloți militari ezitau să coboare.
Desi doamnele din escadrila Alba erau considerate necombatante, zborurile avand un caracter umanitar, aceastea aveau grad de sublocotenent in aviatie, aveau solda si uniforma militara pentru a nu fii considerate spioane in caz de capturare.
Cele mai cunoscute misiuni au fost la Stalingrad si Odesa.
Activitatea escadrilei s-a încheiat în 1944, odată cu schimbările politice ale războiului. Mult timp, povestea lor a rămas ascunsă, dar astăzi Escadrila Albă este recunoscută drept una dintre cele mai curajoase formațiuni feminine din aviația europeană — un exemplu rar de curaj, disciplină și devotament în slujba vieții.
Dupa instalarea regimului comunist destinul acestor eroine aviatoare a fost marginalizarea, eliminarea din aviatie sau inchisoarea.
Material documentat și redactat de Dan Drăghicescu,
Producător Asociat Chainsaw Europe
