HomeCulturaO vizită la M...

O vizită la Muzeul Cotroceni (I)

Haihui prin țara mea

O vizită la Muzeul Cotroceni (I) … Începe cu intrarea în actuala biserică a fostei mănăstiri. Biserica veche a fost grav afectată la cutremurul din 4 martie 1977. (Până la 1 iunie 1976 (începând cu iunie 1949), Palatul Cotroceni a fost reședință a… Palatului Pionierilor.) Deși, la 27 decembrie 1977, sub atenta supraveghere a arhitectului Niculae Vlădescu* fusese demarat un amplu proces de restaurare a bisericii, în iunie 1984 conducerea statului comunist hotărăște demolarea bisericii, declarând-o… incompatibilă cu restul ansamblului. A fost aprobat, în schimb, un plan de reconstruire în curtea ansamblului arhitectural.

Oamenii de bine care au muncit în acei ani la reconstrucția edificiului au reușit să salveze de la dispariție o bună parte din pietrărie – coloane, ancadramente de ușă, de ferestre, brâul median, extrăgându-se și 49 de fragmente din fresca interioară. Biserica fusese pictată, la începuturile sale, de Pârvu Mutu, un foarte apreciat zugrav medieval.

Biserica veche fusese o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino (prezent în cadrul muzeului printr-un bust), cel care a pus piatra de temelie a edificiului care avea să dăinuiască aproape trei sute de ani, la 26 mai 1679. În interiorul actual există încă mormântul ctitorului și a unor membri ai familiei sale. Modelul ales de Domnitor pentru noua biserică a fost unul domnesc, cel al ctitoriei lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeș.

În imaginile pe care le puteți vedea se află ancadramentul original al ușii de intrare în biserică. Pe exterior, a fost redat brâul longitudinal de secol XIX, torsadat, cu o profilatură simplă. Până la cutremurul din 1802, alt cataclism la care a fost supusă întreaga structură a mănăstirii (biserica, plus chiliile monahilor și clădirile adiacente), brâul exterior era torsadat, cu patru toruri răsucite și decorate cu motive florale.

O parte a vestigiilor din piatră salvate se găsesc la Muzeul Național de Istorie, iar parte din odoarele vechiului lăcaș se află în custodia Muzeului Național de Artă (acolo se află iconostasul original), biserica actuală fiind împodobită astfel încât să fe o replică cât mai apropiată de original. De fapt, după preluarea bisericii de către autoritățile comuniste, începând din 1948, multe dintre obiectele de acolo – mobilier, cărți vechi, obiecte de cult – au fost furate ori distruse.

În vecinătatea cuhniei (bucătărie) se află trapeza, loc în care adunau membrii mănăstirii pentru a lua masa. Aici se găsește acum candelabrul care a împodobit vreme de câteva veacuri biserica veche, o danie domnească din partea ctitorului. Într-una dintre imagini poate fi admirat impunătorul obiect. Cuhnia, un spațiu amplu subteran, răcoros, prezintă un tavan înalt boltit, care are ca drept element arhitectural central trapeza.

De la ghidul de serviciu am aflat că aici se țineau la păstrare alimentele monahilor, dar și că în vremea lui Tudor Vladimirescu (care își instalase cartierul general din timpul Revoluției de la 1821 în cadrul acestui ansamblu, pe atunci monahal) trapeza a fost folosită, temporar, drept temniță pentru adversari.

* Niculae Vlădescu a fost un specialist de frunte în arhitectura monumentală și în tehnicile de restaurare, care, prin munca sa de restaurare, voia să aducă un mic omagiu adus arhitecților din veacurile anterioare care au zidit și modelat în timp ansamblul din Cotroceni.

Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț

MAI MULTE ȘTIRI

Cartea zilei de Nicolae Marcu

„«UNIC», Echipa de aur din istoria voleiului feminin din Piatra-Neamţ” de Nicolae Marcu În anul 2002, Nicolae Marcu,...

Adunarea generală a Asociației Municipiilor din România

Bucureștiul a găzduit pe 16 noiembrie 2026, lucrările Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România (AMR), ev...

Consultare publică pentru Casa Armatei

Vasile-Adrian Niță lansează o invitație deschisă către toți locuitorii orașului Piatra-Neamț pentru a decide, printr-un...
spot_img

INTERVIURI