Ion Luca s-a născut pe 7 decembrie 1894, la Roman. Primele două clase primare le face la Roman, apoi urmează școala la Bacău. Licenţiat în Drept, se înscrie la Facultatea de Teologie.
Obține doctoratul în filosofie şi teologie în 1919. Se stabilește în Bacău, acolo unde e hirotonisit ca diacon. Renunță la activitatea duhovnicească, în 1922, pentru cariera didactică. Va fi profesor la şcolile normale de învăţători (şi director) şi de învăţătoare. Este deputat, în 1927. Din 1952, se retrage la Vatra-Dornei. Membru al Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 1948.
Debut editorial: „Icarii de pe Argeş” (1933). Debut la Teatrul Naţional Bucureşti cu „Iuda din Cariot” (1934). Este autor a 48 piese de teatru, o parte dintre ele inspirate din legende („Iuda din Cariot”. „Icarii de pe Argeş”), din istoria Egiptului Antic („Amon-Ra”) şi a Bizanţului („Femeia Cezarului”, „Năframa iubitei”), din istoria poporului român – „Alb şi Negru”; „Leana Vrăjitoarea”; „Rachieriţa”; „Cele patru Mării”; „Dumitra”; „Pelina”. A trecut în neființă pe 30 ianuarie 1972, la București.
Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
